Intoxicația alimentară, numită și toxiinfecție alimentară, este o boală cauzată de consumul de alimente sau apă contaminată. Cele mai multe cazuri sunt cauzate de bacterii comune cum ar fi stafilococ sau E coli. Există patru tipuri de intoxicație alimentară:
Cauzată de toxinele din plante și animale
Cauzată de substanțele chimice (medicamente, pesticide, metale, aditivi)
Cauzată de toxinele microorganismelor (bacterii, viruși, paraziți, mucegai)
Cauzată de toxinele derivate din degradarea alimentelor (ex .: intoxicații acute de la anumite tipuri de pești, la care apare o toxină din cauza depozitării necorespunzătoare)
Intoxicația alimentară poate apărea și datorită ingerării alimentelor contaminate sau a deficienței standardelor de igienă în prepararea și conservarea alimentelor. Organismele infecțioase sau toxinele lor pot contamina produsele alimentare în orice moment al procesării sau producției. Contaminarea poate apărea și la domiciliu, dacă mâncarea este manipulată sau gătită incorect. Este important să vă amintiți să vă spălați mereu mâinile înainte de a găti și de a mânca, să vă asigurați că mâncarea este bine sigilată și depozitată, precum și să gătiți bine alimente cum ar fi carnea și ouăle.
Persoanele care prezintă un risc mai mare de intoxicație alimentară includ:
O persoană cu sistemul imunitar slăbit
O persoană cu o afecțiune gravă (diabet, cancer, HIV/SIDA)
O persoană care a călătorit într-o țară străină unde expunerea la germeni este mai probabilă
Cel mai adesea, intoxicația alimentară este ușoară și se rezolvă fără tratament (durează până la 3-5 zile). În cazuri mai grave, internarea în spital este esențială, pentru a preveni apariția complicațiilor (cum ar fi deshidratarea, problemele de rinichi și altele). Se vor efectua analize de sânge, de fecale și testele pe alimente, pentru a determina cauza exactă a intoxicației alimentare.
Care sunt simptomele asociate cu intoxicația alimentară?
Simptomele asociate cu intoxicația alimentară depind cel mai adesea de substanța și cantitatea ingerată din aceasta. Ele pot începe în câteva ore după consumul de alimente contaminate și se pot manifesta în tulburări gastro-intestinale (cum ar fi vărsături, dureri abdominale și diaree). Alte simptome care pot apărea sunt, de exemplu, uscăciunea gurii, dificultate de a vorbi, dificultăți la înghițire, dureri de cap, pierderea apetitului, vedere dublă, tahicardie, transpirații și probleme ale pielii (roșeață, urticarie).
Ce se recomandă
De cele mai multe ori, intoxicația alimentară tinde să rezolve de la sine. Scopul este să se ușureze simptomele și să se mențină corpul hidratat, prin consumul de fluide în cantități mari (cum ar fi apă, suc de nucă de cocos, băuturi sportive și suc de fructe). Metodele care ar trebui puse în practică în astfel de cazuri includ următoarele:
Odihnă din plin
Controlul grețurilor și vărsăturilor
Gestionarea diareei prin anumite medicamente
Cel mai important: apelați imediat un centru de specialitate sau o cameră de primire urgențe, raportând ce alimente s-au consumat și în ce cantități
Ce nu se recomandă
Instrucțiunile cu privire la ce să nu faceți în cazurile de intoxicații alimentare includ următoarele:
Nu luați niciun medicament fără a consulta mai întâi un medic (poate duce la simptome mai severe, cum ar fi febră și diaree cu sânge)
Nu așteptați ca simptomele să treacă de la sine
Nu recurgeți la niciun remediu inutil (cum ar fi consumul de lapte)
Nu consumați cofeina (poate irita tractul digestiv)
Declinarea responsabilității: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc în niciun fel intervenția sau semnele asociate cu acest tip de urgență, ci doar oferă sfaturi simple, despre cum să se mențină situația sub control în așteptarea unei echipe medicale de salvare.
