Ce este molibdenul?
Molibdenul este un oligoelement esențial pentru aproape toate formele de viață. Acesta este prezent și depozitat, în principal, în ficat, rinichi, glande și oase. Este prezent și în plămâni, splină, piele și mușchi. Molibdenul joacă un rol important ca și co-factor pentru o varietate de funcții enzimatice din organism, care sunt vitale pentru transformările chimice ale carbonului, azotului și sulfului. Astfel, enzimele dependente de molibden sunt nu numai necesare pentru sănătatea umană, ci și pentru sănătatea ecosistemului.
Care este funcția molibdenului?
90% din molibdenul introdus în organism prin alimente este eliminat prin urinare. Partea păstrată participă la degradarea proteinelor și a altor substanțe. În plus, molibdenul este o componentă a coenzimelor necesare pentru activitatea a patru enzime: sulfit oxidază, xantin oxidază, aldehid-oxidază și amidoximă mitocondrială.
Ce alimente sunt bogate în molibden?
Molibdenul este prezent în lapte, brânză, cereale, legume, nuci, diferite tipuri de carne și legume cu frunze verzi. Conținutul de molibden al alimentelor depinde în mare măsură de conținutul de molibden din solurile în care au fost produse. În plus, molibdenul este prezent în cantități diferite în anumite alimente, precum și în apă.
Care este cerința zilnică recomandată de molibden?
Nu este recomandat consumul zilnic de molibden. Nivelurile tind să varieze însă, în funcție de vârsta persoanei.
Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni, se recomandă o doză zilnică de 0,003 până la 0,06 mg
Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 luni, se recomandă administrarea zilnică de 0,04-0,08 mg
Pentru copiii de 1-3 ani, se recomandă o doză zilnică de 0,05-0,10 mg
Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani, se recomandă administrarea zilnică de 0,06-0,15 mg
Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 10 ani, se recomandă administrarea zilnică de 0,10-0,30 mg
Pentru copiii cu vârsta de peste 11 ani, se recomandă o doză zilnică de 0,15-0,50 mg
Care sunt consecințele deficienței de molibden?
Deficitul de molibden este un fenomen rar, dar când apare este, în general, din cauze genetice sau nutriționale. În cazurile genetice, consecințele pot include dizabilități intelectuale, convulsii, hipertensiune arterială severă, spasticitatea și deplasarea lentilei cristaline a ochiului din poziția sa normală (ectopia lentis). Alte probleme cauzate de lipsa de molibden includ tahicardie, tahipneea, cefaleea, greață, vărsături și comă. Pierderea continuă a molibdenului determină acumularea de acid uric în sânge, care provoacă articulații grav inflamate și dureroase. În cel mai rău caz, deficitul de molibden poate bloca sistemul nervos.
Care sunt consecințele aportului excesiv de molibden?
Prea multul molibden poate provoca simptome similare cu guta și alte probleme care implică tractul gastro-intestinal, ficatul și rinichii. Excesul de molibden poate provoca, de asemenea, un deficit fatal de cupru. Molibdenul în plus se va combina cu cei patru atomi de sulf pentru a forma tetratiomolibdatul, care, la rândul său, va capta orice cupru din apropiere, blocând, în schimb, absorbția și activitatea enzimelor dependente de cupru.
