Stimularea cerebrală profundă (DBS)
Stimularea cerebrală profundă este un tratament chirurgical care vizează reducerea simptomelor şi caracteristicile debilitante a tulburării motorii, cum ar fi maladia Parkinson, distonie, și boala tremor esenţial. Procedeul este de asemenea utilizat pentru a trata epilepsia, durerea cronică și tulburările obsesiv compulsive.
Ce este stimularea profundă a creierului?
Tratamentul constă în implantarea chirurgicală în zonele creierului desemnate controlului mișcărilor, în plus, cu un dispozitiv medical similar cu cel al unui stimulator cardiac, amplasat în apropierea claviculei sau în regiunea abdominală. Aceasta trimite impulsuri electrice la electrozii situaţi într-o zonă a creierului, blocarea semnalelor care provoacă dezactivarea simptomelor motorii. Acest dispozitiv poate fi controlat printr-un program fără fir extern, care ne permite ajustarea parametrilor de stimulare și chiar pornirea dispozitivului, dacă este necesar. Pacienții vor fi în măsură să aibă îmbunătățiri în documentația lor clinică.
Tratamentul este dureros sau periculos?
Stimularea cerebrală profundă este o intervenţie chirurgicală invazivă, de fapt folosind un burghiu facem o incursiune în craniu. Întreaga procedură se află sub anestezie locală. Electrozii sunt apoi introduşi adânc în creier pentru a identifica prin teste clinice și examene neurofiziologice (pacientul este rugat să deschidă și să închidă mâna, de exemplu), prin aceasta vom descoperi zona în care se va a fixa la final electrodul cateter. Această metodă a fost utilizată pentru tratarea bolii Parkinson în peste 20 de ani, iar datele colectate au arătat că acest tratament oferă rezultate pozitive, în unele cazuri în care pacientul este selectat cu atenție și s-au înregistrat rezultate pozitive excelente.
Care pacienţii pot suferi acest tratament?
Tratamentul este indicat pentru pacienții cu Parkinson, boala fluctuante motorie și diskinezii, care nu mai poate fi controlată prin medicație. Subiecții care pot suferi acest tratament constituie 10% din populația care suferă de maladia Parkinson. Subiecți relativ tineri și sănătoși (limită de vârstă de 70 de ani) care prezintă efecte secundare severe la tratamentul medicamentos utilizat pentru a controla boala, trebuie să aibă un răspuns pozitiv de scurtă durată la administrarea de levo dopa. Ei au nevoie de imagistică mentală, funcţia cognitivă şi neuroradiologa intacte, normale.
Urmări
La 2-3 săptămâni după operație, când tabloul clinic este suficient de stabil și să făcut o ajustare inițială a stimulatorului, pacientul poate fi externat. Ei vor efectua vizite de ambulator în următoarele luni pentru a face orice modificări ai parametrilor de stimulare şi ajustarea tratamentului medicamentos.
Ameliorarea simptomelor maladiei Parkinson este evidentă în primele câteva zile după începerea stimulării. Acest lucru permite reducerea dozei de medicamente dopaminergice 50-80%, cu un procent de aproximativ 15-20% dintre pacienții care nu au nevoie să-și asume terapia.
Standardele de pregătire
Înainte de a se confrunta cu o intervenție chirurgicală pacientul este supus unui examen clinic minuțios cu utilizarea scalei de evaluare a bolii Parkinson, pentru a evalua pacientul în funcție de starea lor de spirit, activitățile zilnice, funcțiile motorii, și complicații datorate terapiei, progresie și etapa a bolii. În plus, există un interes deosebit în evaluarea tulburărilor de tremor, rigiditate, akinezie și echilibru. Analiză este efectuată atât în timpul tratamentului medicamentos și apoi, după retragerea acestuia. Pe baza evaluării și prevalența unuia dintre simptomele pe de altă parte, o regiune a creierului este aleasă în cazul în care implantul determinat va fi plasat. Pansamentul pre implantar în timpul intervenției chirurgicale are ca scop a inspecta în continuare pacientul cu: teste de sânge, radiografie pulmonară, ECG, raze X a craniului, scanare CT sau RMN a creierului.
