Pneumotoraxul

Pneumotoraxul

 

Pneumotoraxul este colectarea de aer liber în piept în afara plămânului, care face ca plămânul să intre în colaps. Pneumotoraxul are loc atunci când aerul se pierde în spaţiul dintre plămâni şi peretele pieptului. Aerul împinge în afara plămânului şi face ca acesta să intre în colaps. În cele mai multe cazuri, numai o porţiune a plămânului intră în colaps.

Un Pneumotorax spontan sau primar se petrece în absenţa unei răniri traumatice la nivelul pieptului sau în cazul unei boli de plămâni cunoscute. Acest tip se poate vindeca repede de la sine. Un Pneumotorax mai complicat se petrece ca rezultat al unei condiţii de bază. În acest caz, doctorii de obicei introduc un tub flexibil sau un ac între coaste, pentru a elimina excesul de aer.

 

Simptome

Principalele simptome ale Pneumotoraxului includ durerea subită în piept şi scurtarea respiraţiei. Durerea este ascuţită şi poate conduce la senzaţii de strânsoare în piept. Însă aceste simptome pot fi cauzate de o varietate de probleme de sănătate, iar unele pot pune în pericol viaţa.

Alte simptome includ scurtarea respiraţiei, bătăi rapide ale inimii, respiraţie rapidă, tuse şi oboseală. Pielea, de asemenea, poate deveni de o culoare albăstruie datorită scăderii nivelurilor în oxigenul din sânge.

 

Cauze

În anumite cazuri, Pneumotoraxul se poate petrece fără nici un motiv evident. În alte cazuri, acesta poate fi cauzat de răniri boante sau penetrante ale pieptului, care fac ca plămânii să se oprească; anumite proceduri medicale sau o daună care rezultă dintr-o afecţiune prelungită a plămânilor, inclusiv afecţiunea pulmonară obstructivă cronică (APCC), fibrza cistică şi pneumonia. În plus, Pneumotoraxul poate fi cauzat şi de bpşicile de aer sparte şi de ventilaţia mecanică, ce pot crea un dezechilibru de presiune a aerului în piept. În astfel de situaţii, plămânul se poate opri complet iar inima ar putea fi srânsă până la punctul de a nu mai putea funcţiona corespunzător.

În mod normal, plămânii se umflă prin creşterea şi descreşterea mărimii cavităţii pieptului, rezultând o presiune vacuum negativă în spaţiul pleural. Dacă aerul intră în spaţiul pleural fie printr-o gaură a plămânului sau prin peretele pieptului, presiunea în spaţiul pleural este egală cu presiunea din afara trupului. Astfel, vacuumul este pierdut iar plămânul se opreşte.

 

Factori de risc

Printre factorii de risc se numără:

Sexul pacientului. În general, bărbaţii sunt de departe mai predispuşi la Pneumotorax decât femeile.

Fumatul

Vârsta. Mai precis, Pneumotoraxul cauzat de ruperea băşicilor de aer este mai probabil să se întâmple oamenilor care au între 20 şi 40 de ani, în mod deosebit dacă persoana este una foarte înaltă şi sub greutate.

Factori genetici în cazul anumitor tipuri de Pneumotorax.

Afecţiune prelungită a plămânilor, în mod deosebit afecţiunea pulmonară obstructivă cronică (APOC).

Ventilaţia mecanică.

Istoricul Pneumotoraxului.

 

Prevenire

Deşi uneori nu este posibilă prevenirea unui Pneumotorax, renunţarea la fumat este o modalitate importantă de a reduce riscul primului Pneumotorax şi de a evita recurenţa.