Hepatita autoimună este inflamația ficatului care apare atunci când sistemul imunitar al organismului atacă ficatul. Cauza hepatitei autoimune nu este clară, dar poate apărea ca rezultat al unor boli, toxine și medicamente și afectează în special femeile.
Dacă nu este tratată, hepatita autoimună poate deteriora ficatul (ciroza) care poate provoca în cele din urmă insuficiența hepatică. Când este diagnosticată și tratată devreme, totuși, hepatita autoimună poate fi adesea controlată cu ajutorul medicamentelor care suprimă sistemul imunitar. Un transplant de ficat poate fi o opțiune atunci când hepatita autoimună nu răspunde la tratamentele medicamentoase sau atunci când boala hepatică a progresat.
Au fost identificate două forme principale de hepatită autoimună:
Tipul 1 (clasic) de hepatită autoimună. Acesta este cel mai frecvent tip de boală. Poate să apară la orice vârstă. Aproximativ jumătate din persoanele cu hepatită autoimună de tip 1 au și alte afecțiuni autoimune, cum ar fi tiroidita, artrita reumatoidă sau colita ulcerativă.
Tipul 2 de hepatită autoimună. Deși adulții pot dezvolta hepatită autoimună de tip 2, aceasta apare cel mai frecvent la fete tinere, adesea cu alte probleme de imunitate.
Simptome
Simptomele hepatitei autoimune pot varia de la cele minore la cele severe și pot să apară brusc sau să se dezvolte în timp. Unii oameni au foarte puține probleme resimțite în stadiile incipiente ale bolii, în timp ce alții experimentează semne și simptome care pot include:
Disconfort abdominal
Oboseală
Dureri articulare
Mâncărimi (prurit)
Îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter)
Un ficat mărit
Vase de sânge anormale pe piele (angioame păianjen)
Greață și vărsături
Pierderea poftei de mâncare
Iritații ale pielii
Urina de culoare închisă
La femei, pierderea menstruației.
Cauze
Hepatita autoimună apare atunci când sistemul imunitar al organismului, în loc să atace virusuri, bacterii și alți agenți patogeni, atacă ficatul. Acest atac poate duce la o inflamație cronică și la afectarea gravă a celulelor hepatice. Nu este clar de ce organismul se întoarce împotriva lui însuși. Se crede că hepatita autoimună ar putea fi cauzată de o interacțiune între mai mulți factori de risc, cum ar fi infecțiile, medicamentele și o predispoziție genetică.
Factori de risc
Factorii care pot spori riscul de hepatită autoimună includ:
Un istoric al anumitor infecții.
Sexul feminin. Boala este mult mai frecventă la femei.
Vârsta. Tipul 1 de hepatită autoimună poate apărea la orice vârstă. Tipul 2 afectează în primul rând fetele tinere.
Utilizarea anumitor medicamente. Anumite medicamente ca minociclină antibiotic și medicamentul pentru colesterol, Atorvastatină au fost asociate cu hepatita autoimună.
Ereditatea. O predispoziție la hepatită autoimună poate să apară în familie.
O afecțiune deja prezentă generată de o boală autoimună.
Complicaţii
Hepatita autoimună poate fi asociată cu o varietate de alte boli autoimune, printre care:
Anemie pernicioasă.
Anemie hemolitică.
Colită ulcerativă.
Tiroidită autoimună (tiroidita Hashimoto).
Artrita reumatoidă.
Boala celiacă.
Profilaxie
Ciroza reprezintă deteriorarea ficatului și crește riscul de hepatită și cancer la ficat. Riscul de ciroză poate fi redus prin:
Utilizați cu prudență substanțele chimice.
Consumați alcool în mod moderat sau deloc.
Mențineți o greutate sănătoasă.
