Un ritm cardiac neregulat și rapid, care, de obicei, cauzează un flux sanguin scăzut în organism, se numește fibrilație atrială. În timpul fibrilației atriale, cele două camere superioare ale inimii (atrii) bat haotic și neregulat, fără a fi coordonate cu cele două camere inferioare (ventriculii) inimii. Simptomele fibrilației atriale includ adesea slăbiciune, palpitații ale inimii și dificultăți de respirație.
Evenimentele de fibrilație atrială pot să apară și să dispară, sau persoana poate dezvolta fibrilație atrială care nu se oprește și poate necesita tratament. Deși fibrilația atrială în sine nu amenință, în general, viața pacientului, ea este o afecțiune gravă care uneori necesită tratament de urgență. Aceasta poate duce la complicații. Fibrilația atrială poate duce la formarea de cheaguri de sânge în inimă care se pot deplasa către alte organe și pot duce la ischemie (blocarea fluxului sanguin).

 

Simptome

Unii oameni cu fibrilație atrială nu au deloc simptome și nu sunt conștienți de starea lor, dar simptomele includ:
Slăbiciune
Palpitaţii
Capacitatea redusă de a face exerciții fizice

Oboseală
Zăpăceală
Ameţeală
Confuzie

Dureri în piept,
Dificultăți de respirație.
Fibrilația atrială poate fi: ocazională, persistentă sau permanentă.

Cauze

Fibrilația atrială apare atunci când cele două camere superioare ale inimii (atrii) prezintă semnale electrice haotice. Un grup de celule numite nod sinusal din interiorul camerei superioare drepte produce un semnal care se deplasează mai întâi prin atriu și apoi printr-o cale de legătură între camerele superioare și cele inferioare (nodul atrioventricular). Ele se contractă, pompând sângele din atriu în ventriculele de dedesubt, unde semnalul declanșează contractarea ventriculelor, pompând sângele în corp.

În fibrilația atrială, camerele superioare ale inimii (atrii) prezintă semnale electrice haotice și apare tremuratul. Ca urmare, apare un ritm rapid și neregulat al inimii (de la 100 la 175 bătăi pe minut), comparativ cu intervalul pentru o frecvență cardiacă normală (60-100 bătăi pe minut).
Cauzele posibile ale fibrilației atriale includ:
Atacurile de cord,
Tensiune arterială crescută
Boală arterială coronariană
Valvele inimii anormale
Defecte la inimă cu care o persoană s-a născut (congenitale)
O glandă tiroidă hiperactivă sau alt dezechilibru metabolic

Expunerea la stimulente, cum ar fi medicamentele, cofeina sau tutunul, sau alcoolul
Sindromul sinusului bolnav – funcționarea necorespunzătoare a stimulatorului cardiac natural al inimii
Bolile pulmonare
Operații chirurgicale la inimă suportate anterior
Infecții virale
Apnee de somn
Stresul datorită pneumoniei, intervențiilor chirurgicale sau altor boli

Factori de risc

Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta fibrilație atrială.
Acestea includ:
Vârsta
Bolile de inimă
Tensiunea arterială crescută
Alte afecțiuni cronice
Consumul de alcool
Obezitatea
Istoricul familial

Complicaţii

Uneori, fibrilația atrială poate duce la complicații cum ar fi accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.

Profilaxie

Un stil de viață sănătos pentru inimă poate reduce riscul bolilor de inimă, așa că:
Evitați fumatul
Mențineți o dietă sănătoasă pentru inimă
Sporiți activitatea fizică
Mențineți o greutate sănătoasă
Limitați sau evitați cofeina și alcoolul
Utilizați medicamentele cu prudență, deoarece unele medicamente pentru răceală și tuse conțin stimulente care pot declanșa bătăi mai rapide ale inimii
Reduceți stresul, deoarece stresul intens și furia pot provoca probleme de ritm cardiac
Hidratați pielea cel puțin de două ori pe zi.