Definiție
Sindromul de QT lung este o boală a ritmului cardiac. Provoacă bătăile rapide de inimă. Aceste bătăi rapide pot duce la leșin sau atacuri, sau câteodată, când inima bate eratic pentru o perioadă lungă de timp poate duce la decesul neașteptat.
O persoană poate fi născută cu mutația genetică care crește riscul sindromului de QT lung. De asemenea, unele boi și medicamente pot provoca apariția sindromului de QT lung.
Sindromul de QT lung poate fi tratat prin evitarea medicamentelor cunoscute ca afectând bătăile inimii, luarea medicamentelor care pot preveni bătăile rapide de inimă și limitarea activității fizice. Unele cazuri de LQTS vor trebuie tratate cu operație sau implant de dispozitiv medical.
Simptome
Cele mai multe cazuri ale sindromului de QT lung sunt descoperite datorită unei testări genetice sau EKG, din moment ce acest sindrom nu are simptome de obicei. Totuși, când există unele simptome, cel mai comun este leșinul. Leșinul apare din cauza bătăilor eratice de inimă. Pot să apară când o persoană este emoționată, speriată, furioasă sau pe durata exercițiilor. O persoană care are senzația de leșin experimentează bătăi neregulate de inimă, amețeală și vedere în ceață. Oricum, oamenii cu sindromul de QT lung de obicei leșină sau își pierd cunoștința fără avertizare. Dacă bătăile inimii nu sunt temporare, ci bătăile continuă pentru o perioadă mai mare de timp, creierul va fi privat de oxigen și asta provoacă atacul de apoplexie. În general, inima reafirmă ritmul normal de bătăi, dar dacă nu, spontan sau fără ajutorul unui defibrilator, decesul spontan și rapid poate să aibă loc.
Simptomele sindromului de QT lung pot să apară la orice vârstă, devreme sau la vârstă mijlocie, dar de obicei primul episod de sindrom de QT lung apare la vârsta de 40 de ani.
Există cazuri rare de simptome pentru sindromul de QT lung care apar pe durata somnului. Dacă o persoană leșină brusc după bucurie, în timpul exerciții sau după utilizarea unor medicamente noi, se recomandă vizitarea unui doctor.
Persoana poate fi testată pentru sindromul de QT lung dacă există această boală în familie.
Cauze
Sindromul de QT lung înseamnă că mușchii inimă necesită mai mult timp decât normal pentru reîncărcare între bătăi. Această boală poate fi observată la EKG și se numește interval prelungită Q – T. Intervalul Q – T de pe EKG arată cât de mult timp are nevoie inima pentru a începe următoarea contracție. Măsurarea acestui interval poate spune dacă aceste contracții au loc într-o perioadă normală de timp sau le ia mai mult decât normal.
Sindromul de QT lung poate fi rezultatul unei anormalități a sistemului de reîncărcare electrică a inimii. Anormalitățile pot fi moștenite sau se pot întâmpla din cauza unei boli medicale de bază sau a anumitor medicamente.
Douăsprezece gene care sunt asociate cu sindromul de QT lung și sute de mutații ale acestor gene au fost descoperite până acum. Aproape 75% din cazurile de sindrom de QT lung apar ca rezultat al mutației dintre trei gene. Două forme de sindrom de QT lungi există: sindromul Romano – Ward și sindromul Jervell și Lang – Nielsen. Tipul Romano – Ward este mai comun, cu mai puține simptome și apare la oamenii care au moștenit o variantă genetică de la un părinte. Tipul Jervell și Lange Nielsen apare la copii (în special bebeluși) care au variante genetice moștenite de la ambii părinți. Simptomele acestui tip sunt severe.
Cauza sindromului de QT lung pot fi rezultatul anumitor medicamente. Există în jur de 50 de medicamente care sunt cunoscute pentru prelungi intervalul Q – T la oamenii sănătoși, astfel apărând sindromul de QT obținut, cunoscut și ca sindromul de QT lung indus prin medicamente. Medicamente care sunt cunoscute pentru a prelungi intervalul sunt: antibiotice, antidepresive, diuretice, medicamente de inimă, medicamente de diabet, medicamente care scad colesterolul și unele medicamente antifungice.
Factori de risc
Riscul sindromului de QT lung este mai ridicat pentru:
Copii, adolescenți și tineri adulți care au leșinat fără un motiv rezonabil, au experimentat accidente sau atacuri de apoplexie, cât și membri familiei.
Rudele apropiate ale oamenilor cu sindromul de QT lung
Oamenii care iau medicamente pot avea intervale prelungite de Q – T
Oamenii cu anorexia nervosa
Complicații
Uneori, problemele pot nici să nu apară. Totuși, intervalul prelungit de Q – T poate provoca bătăi neregulate de inimă, adică aritmia care poate duce la situații periculoase pentru viață. Aritmia care poate avea loc este: amestecarea punctelor și fibrilația ventriculară.
Tratament
Tratamentul pentru sindromul de QT lung pot fi medicamentele, dispozitivele medicale, operația sau schimbarea stilului de viață/
Medicamentele care pot fi folosite sunt: blocanți beta, mexiletin, potasiu sau ulei de pește.
Dispozitivele medicale și operațiile care sunt recomandate sunt: stimulator cardiac sau defibrilator ce poate fi implantat.
Schimbările din stilul de viață pe care o persoană cu sindrom de QT lung le poate face sunt: evitarea exercițiilor obositoare sau sporturilor de contact, reducerea zgomotului puternic, evitarea situațiilor stresante care pot emoționa sau enerva o persoană.
Prevenirea
O persoană diagnosticată cu sindromul de QT lung trebuie să își aleagă cu atenție medicamente, să evite amfetaminele, cocaina sau orice tip de medicamente stradale, să ceară ajutorul doctorului pentru bolile care provoacă diaree sau vomă din moment ce pot duce la nivel scăzut de potasiu în sânge și pot provoca episodul sindromului de QT lung la oamenii cu risc.
