Definiție
Nervii periferici sunt localizați în afara creierului și măduvei spinării, conectându-i la alte zone ale corpului, cum ar fi mușchii și pielea. Leziunile la un nerv periferic pot provoca interferențe cu capacitatea creierului de a comunica cu mușchii și organele.
Poate să apară o leziune a nervului periferic din cauza traumelor sau a mișcărilor repetitive, care pot afecta nervii periferici. În astfel de cazuri, pot să apară simptome precum: furnicături de amorțeală la nivelul picioarelor, brațelor, umerilor sau al mâinilor, slăbiciune musculară și durere. Amorțeală și furnicături pot apărea, de asemenea, dacă se pune presiune asupra nervului de către factori cum ar fi canale îngustate, tumori sau alte boli.
O leziune nervoasă periferică necesită asistență medicală imediată, pentru a se repara țesutul nervos deteriorat. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot ajuta la prevenirea apariției complicațiilor și a leziunilor permanente.
Simptome
Semnele și simptomele unei leziuni nervoase periferice pot include:
· Amorțeală
· Durere
· Senzație de arsură sau furnicături
· Slăbiciune musculară
· Sensibilitate la atingere
Cauze
Leziunile nervilor periferici sunt cauzate în principal de traume, care sunt fie mișcări directe, fie indirecte sau repetitive, care pot deteriora nervii periferici. Alte cauze pot include:
Anumite afecțiuni (diabet, sindrom de tunel carpian, blocare ulnară la cot)
Anumite medicamente
Leziuni sau tumori ale plexului brahial
Expunerea la toxine
Fracturi și oase dislocate
Alcoolism
Factori de risc
Factorii care pot crește riscul de leziuni ale nervilor periferici includ următorii:
Incidente traumatice
Mișcări repetate, cum ar fi cele efectuate la anumite locuri de muncă
Consumul excesiv de alcool
Expunerea la toxine
Anumite boli genetice (cum ar fi diabetul).
Complicații
Lăsate netratate, leziunile nervului periferic pot duce la pierderea ulterioară a funcției acestuia.
Tratament
Tratamentul pentru leziunile nervilor periferici vizează tratarea problemei care de bază, reducerea durerii și ținerea sub control a simptomelor. În funcție de tipul și gravitatea leziunilor nervoase, opțiunile de tratament pot include următoarele:
Utilizarea anumitor medicamente (aspirină sau ibuprofen) sau injecții cu cortisteroizi pentru ameliorarea durerii.
Repararea nervului: o procedură chirurgicală care implică înlăturarea completă a unui nerv care este deteriorat și nu mai poate fi reparat, și reconectarea terminațiilor nervoase sănătoase.
Transplantul nervos: o procedură chirurgicală care implică implantarea unei porțiuni de nerv dintr-o altă zonă a corpului.
Transferul nervos: o procedură chirurgicală care implică împrumutul unui alt nerv funcțional, pentru a-l reconecta și pe cel afectat.
Tratamentele care pot ajuta la restabilirea funcției la mușchii afectați includ următoarele:
Imobilizarea: procesul de gipsare sau folosirea de atele pentru a menține membrele, degetele, mâna sau piciorul afectat în poziția potrivită, pentru a se îmbunătăți funcția musculară.
Stimularea electrică: utilizarea unui dispozitiv specializat, pentru a ajuta la activarea mușchilor deserviți de un nerv afectat, timp în care nervul se reface.
Terapie fizică sau ocupațională: tipuri de terapie care utilizează exerciții specifice, menite să mențină activi mușchii și articulațiile afectate și să prevină rigiditatea.
Mișcarea: exerciții fizice pentru a se îmbunătăți forța și funcția musculară.
Profilaxia
În timp ce unele leziuni ale nervilor periferici nu pot fi evitate, minimizarea factorilor de risc asociate cu acestea poate contribui la scăderea incidenței leziunilor nervoase.